uraturi de anul nou

Poezii De Craciun

Inainte de Craciun, preotul umbla cu icoana din casa in casa, pentru a vesti Nasterea Domnului. Aceasta este o practica extrem de veche, de fapt, o vizita pe care preotul o face credinciosilor sai. Preotul poarta cu el o icoana care infatisaza scena nasterii Mantuitorului si, in fiecare casa canta troparul sarbatorii, dand icoana credinciosilor ca sa fie sarutata.

Vechea traditie s-a pastrat si chiar s-a dezvoltat, caci astazi gasim in majoritatea magazinelor, in preajma sarbatorilor, cosuri care contin cele mai fine produse artizanate ale tarii, cele mai delicioase dulciuri specifice, precum nuga cu miere si migdale. Cosurile traditionale de Craciun, sunt astazi imbogatite cu sticle de vin spumos, castane glazurate, trufe, fructe proaspete si confiate, jambon, lichioruri si multe alte bunatati, ce amintesc de adevarate cornuri ale abundentei.

Obiceiuri De Revelion :Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzica culta, cum ar fi: „Iata vin colindatorii” de Tiberiu Brediceanu, „O, ce veste minunata” de D.G. Kiriac, „Domnule? ?i Domn în cer” de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creanga descrie în „Amintiri din copilarie” aventurile mersului cu colindele. Totu?i, dupa o citire mai aprofundata a Evangheliilor, aflam ca vizitatorii care venisera cu daruri la Isus, nu erau regi, ci astrologi (numi?i pe atunci magi sau vrajitori) veni?i din Est, probabil din zona Babilonului. Înca un aspect ineresant este faptul ca nu e men?ionat nicaieri numarul astrologilor ?i numarul darurilor, ci doar tipul darurilor: aur, tamâie alba ?i smirna. Colindele, precum ?i obiceiurile colindelor sunt prezente ?i la alte popoare, ?i s-ar putea ca ele sa dateze din timpul romanizarii. De pilda, colinda româneasca „Scoala, gazda, din patu?” exista ?i la valoni, unde aceasta e cea mai raspândita, sub numele de „Dji vén cwerî m'cougnou d'Noyé”.
 

Plugusor Pentru Copii

O sarbatoare populara la Roma celebra pe 25 decembrie na?terea Soarelui neînvins (Dies Solis Invicti Nati, Deus Sol Invictus), ca simbol al rena?terii soarelui ?i alungarii iernii (ca ?i Saturnaliile). Odata ce cre?tinii au abandonat celebrarea na?terii Fiului lui Dumnezeu pe 6 ianuarie optând pentru data de 25 decembrie, scriitorii cre?tini fac frecvente legaturi între rena?terea soarelui ?i na?terea lui Hristos

Peste tot, in toate satele si orasele Austriei, se impodobesc brazii. Pe 24 decembrie, strazile sunt invadate de copii, adesea insotiti de bunicii lor, pentru ca intre timp, parintii ramasi acasa, sa poata impodobi bradul ascuns pana acum, de ochii lor. In seara de ajun, toate cinematografele, teatrele si restaurantele isi inchid portile, caci toata lumea trebuie sa participe la sarbatoare.

Plugusorul : În România, în mod tradi?ional nu se arunca nimic din casa în prima zi a Anului Nou pentru ca, procedând astfel, o persoana î?i arunca norocul. Tot în prima zi din an nu se iese din casa pâna ce o persoana bruneta nu intra în casa respectiva (potrivit tradi?iilor, persoanele brunete aduc noroc ?i fericire, iar cele ro?cate ?i blonde ghinion). În noaptea dintre ani, oamenii î?i pun o dorin?a, pentru ca aceasta are toate ?ansele sa se îndeplineasca. Noaptea de Revelion este întâmpinata cu mult zgomot (ca în Conu Leonida fa?a cu reac?iunea, de I.L.Caragiale) pentru ca zgomotele puternice alunga spiritele rele. Tot de Anul Nou se merge cu capra. Unii oameni desfac ?ampanie la cumpana dintre ani, ca sa aiba un an mai prosper. Pu?carea petardelor de Anul Nou este practicata de regula de catre cei tineri.?i desigur pe 31 decembrie se colinda cu plugu?orul iar pe 1 ianuarie cu sorcova.

Obiceiuri De Craciuni Dupa transarea si sortarea carnii, gazda pregateste, afara, aproape de locul sacrificiului, o masa mare, pentru toti oamenii care au ajutat la taierea porcului. Felul de mancare, traditional numit “pomana porcului”, este obtinut prin prajirea, intr-un ceaun mare, de tuci, a bucatilor de carne taiate din toate partile porcului sacrificat: bucati de muschi, ficat, slanina, coasta, falca.

Poezii De Craciun O sarbatoare populara la Roma celebra pe 25 decembrie na?terea Soarelui neînvins (Dies Solis Invicti Nati, Deus Sol Invictus), ca simbol al rena?terii soarelui ?i alungarii iernii (ca ?i Saturnaliile). Odata ce cre?tinii au abandonat celebrarea na?terii Fiului lui Dumnezeu pe 6 ianuarie optând pentru data de 25 decembrie, scriitorii cre?tini fac frecvente legaturi între rena?terea soarelui ?i na?terea lui Hristos

More results:
Plugusor Pentru Copii Obiceiuri Din Bucovina Obiceiuri Din Bucovina